Rezolvări efective, sau Insectarul cu geometrii

25 Octombrie - 29 Noiembrie Rezolvări efective, sau Insectarul cu geometrii

Rezolvări efective, sau Insectarul cu geometrii

expozitie |  CV artist | 

Ilina Schileru | Rezolvări efective, sau Insectarul cu geometrii

 

Creatorul-cercetător

Există cel puțin două feluri de artiști astăzi, mai corect formulat, de creatori în mediul cultural. Pornind de la premiza că mecanismele lui pot fi comparate cu cele ale unui mic  ecosistem, iată-i imaginea contemporană: există, pe de o parte, creatorul care adoptă încadrarea într-un trend pentru a câștiga acceptarea într-o comunitate, iar pe de altă parte există creatorul practicant al epigonismului  manierist pentru accederea în anumite zone ale pieței viguros monetizate. Pe lângă cele două întâlnim și o specie mai puțin căutătoare a recunoașterii imediate, și anume creatorul-cercetător, pentru care timpul se scurge altfel. Cel din urmă este un exemplar pe cale de dispariție.~

Creatorul-cercetător se lasă dirijat de un mecanism interior, pe care îl consideră dătător de adevăr: funcționează în mixul a trei parametri - trioul senzație (reacția la stimuli)-rațiune-intelect. Acesta nu se focusează pe rezultatul imediat prin care conștiința celuilalt (privitorul) validează „produsul” creat, ci se concentrează mai degrabă pe căutarea asiduă a ceea ce există  în interior și cere a fi scos la suprafață. Ioana Nicoară face parte din ultima specie.

 

Insectar pentru geometrii

Aidoma unei incursiuni de tip vizită în muzeul de etnologie, Ioana Nicoară își construiește serii de insectare, în rame sau direct pe perete, prinse în bolduri ca cele care țintuiesc exemplarele de fluturi în casetoanele închise cu sticlă. De la distanță priviți, pereții galeriei se preschimbă în masă de observație pentru vizitator, sugerând o „citire” a spațiului din perspectivă de sus: fiecare plan vertical al galeriei deschide un dialog paralel cu privitorul și pune problema percepției de la distanță versus a celei de aproape. Prin maniera panotării, delimitând zonele de observație, creatorul-cercetător se detașează de încărcătura emoției evanescente din momentul creației și se erijează într-un simplu privitor, pierzându-se în anonimatul publicului. Cercetarea continuă și în observarea reacției altei conștiințe la întâlnirea cu „insectarul”.

Pornind de la temele mari în artă (portretul, imaginea cuplului, abstractizarea prin alterarea formei), se desprind câteva tablouri de cercetare în laboratorul morfologic al universului Ioanei. Seriile sunt fie studii de etologie umană, fie disecții minerale imaginate.

 

Graficianul și dragostea

Indiferent de ce tip de mariaj stabilește mai târziu în viață un grafician cu formație clasică (animație, design, film etc.) graficianul va păstra constant o pasiune voluptoasă și intimă cu desenul, asupra căruia va reveni cu recurență, ca în amintirea primei iubiri.

 

Lecția lui Klee

Departe de prolixul matematic al lui Klee, Ioana ajunge la un desen sintetic, dar păstrând un fir narativ. Un abstract narativ. Judecate ca întreg, seriile grafice sunt studii etologice, privite individual sunt rafinamente cromatice, sensibile, cu accente feminine.

 

Exemplul lui Mammen

Concomitent cu expoziția de la AnnArt, Berlinische Galerie prezintă retrospectiva Jeanne Mammen, o graficiană născută cu o sută de ani înaintea Ioanei, recent redescoperită de mediul cultural berlinez. Pornind pe un filon similar, cel al ilustrației pentru a day to day job, Jeanne Mammen intră în istorie azi ca fiind unul din etaloanele ilustratorilor nemți și ca o artistă importantă pe terenul artei moderne locale. Pornind de la preocupările omoloage pentru animație, ilustrație și diversitate tehnică, o comparație între cele două artiste pare relativ moderat-prezumptivă.

 

În loc de concluzie, argumentul Ioanei poate fi rezumat în cuvintele lui Klee: un ochi vede, celălalt simte.