Dorin CRETU: Pictură

21 februarie - 28 martie 2013 Dorin CRETU: Pictură

Dorin CRETU: Pictură

expozitie |  CV artist | 

Dorin Creţu mi se pare un artist din categoria acelor căutători de aur care, de fapt, în adîncul lor, se tem de momentul cînd ar putea găsi cu adevărat aur. Pentru că adevăratul căutător de aur caută aur şi după ce găseşte aur, îl caută în interiorul aurului, îl caută pînă la semn, pînă cînd trece dincolo de obiect şi ajunge la concept.

De mai bine de 20 de ani îl observ pe Dorin Creţu în lupta sa cu Parisul, cu sine însuşi, cu materiile pe care le filtrează la nesfîrşit, cu căutările sale…~

Ultima sa serie de "explorări florale", prezentată la sfîrşitul anului trecut într-o galerie pariziană, mi-a vorbit într-un limbaj emoţional imediat. Un fel de frison poetic emana instantaneu din pînzele sale, din granulaţiile suprafeţelor în care simţeam urmele unei lupte subtile cu materia. Da, mi-am spus, Dorin îi revizitează pe vechii alchimişti, ceea ce vedem este rezultatul unor decantări succesive…

El începe prin a observa materia cu ochiul celui care a inventat alambicul. Iar produsul final pe care ni-l oferă seamănă cu o licoare trecută de cîteva ori prin multiple filtre, amintînd de artiştii parfumieri care transformă o tonă de flori de iasomie în zece grame de parfum. Marea sa vocaţie, dar probabil şi marea sa plăcere, este de a ne sugera acest drum, această călătorie spre interior, spre adîncuri, spre matricea semnelor … De a ne face să înţelegem sensul demersului său artistic - sens iniţiatic, călătorie de la un motiv vegetal pînă la captarea hieroglifelor din sîmburele materiei.

Luate individual, lucrările sale sunt nişte ferestre pe care un frig exterior nevăzut tocmai gravează flori de gheaţă, metafore cromozomiale şi siluete fantasmatice… Împreună, "ferestrele" devin parcă muzicale, au forţa unei partituri vizuale, etalată pentru cei dispuşi să fantasmeze în faţa unui cor de năluci.    

Dorin Creţu are şi acest curaj estetic de a căuta esenţe rare cu unelte tradiţionale. El se fereşte de mode (vizuale şi tehnologice) pentru că detestă instinctiv facilitatea. Pentru el, arta are sens numai dacă recurge la acel alfabet (discret, dar vizibil) al frămîntării interioare, alfabet format exclusiv din litere de nobleţe.  

Matei Vişniec, scriitor