Rezolvări efective, sau Insectarul cu geometrii

25 Octombrie - 29 Noiembrie

Comunicat de presa din 24-10-2017

Ioana Nicoară: Rezolvări efective sau Insectarul cu geometrii

Vernisajul lunii octombrie la AnnArt are loc miercuri 25 octombrie, ora 18 - și o prezintă pe Ioana Nicoară, o artistă de formație grafică, membră a grupului TAA AnnArt. Inițiat în octombrie 2011 cu ocazia unei expoziții de grup în galeria AnnArt, grupul TAA este un experiment care urmărește traseul a zece artiști tineri selectați din prima ediție EBienale. La șase ani de la acest prim eveniment Ioana Nicoară revine cu o abordare influențată de mai recentele ei preocupări în zona creației de animație de film.

Expoziţia Rezolvări efective sau Insectarul cu geometrii este curatoriată de Ilina Schileru și conține 112 acuarele expuse însoţite de un proiect video.

 

Creatorul-cercetător

Există cel puțin două feluri de artiști astăzi, mai corect formulat, de creatori în mediul cultural. Pornind de la premiza că mecanismele lui pot fi comparate cu cele ale unui mic  ecosistem, iată-i imaginea contemporană: există, pe de o parte, creatorul care adoptă încadrarea într-un trend pentru a câștiga acceptarea într-o comunitate, iar pe de altă parte există creatorul practicant al epigonismului  manierist pentru accederea în anumite zone ale pieței viguros monetizate. Pe lângă cele două întâlnim și o specie mai puțin căutătoare a recunoașterii imediate, și anume creatorul-cercetător, pentru care timpul se scurge altfel. Cel din urmă este un exemplar pe cale de dispariție.

Creatorul-cercetător se lasă dirijat de un mecanism interior, pe care îl consideră dătător de adevăr: funcționează în mixul a trei parametri - trioul senzație (reacția la stimuli)-rațiune-intelect. Acesta nu se focusează pe rezultatul imediat prin care conștiința celuilalt (privitorul) validează „produsul” creat, ci se concentrează mai degrabă pe căutarea asiduă a ceea ce există  în interior și cere a fi scos la suprafață. Ioana Nicoară face parte din ultima specie.

 

Insectar pentru geometrii

Aidoma unei incursiuni de tip vizită în muzeul de etnologie, Ioana Nicoară își construiește serii de insectare, în rame sau direct pe perete, prinse în bolduri ca cele care țintuiesc exemplarele de fluturi în casetoanele închise cu sticlă. De la distanță priviți, pereții galeriei se preschimbă în masă de observație pentru vizitator, sugerând o „citire” a spațiului din perspectivă de sus: fiecare plan vertical al galeriei deschide un dialog paralel cu privitorul și pune problema percepției de la distanță versus a celei de aproape. Prin maniera panotării, delimitând zonele de observație, creatorul-cercetător se detașează de încărcătura emoției evanescente din momentul creației și se erijează într-un simplu privitor, pierzându-se în anonimatul publicului. Cercetarea continuă și în observarea reacției altei conștiințe la întâlnirea cu „insectarul”.

Pornind de la temele mari în artă (portretul, imaginea cuplului, abstractizarea prin alterarea formei), se desprind câteva tablouri de cercetare în laboratorul morfologic al universului Ioanei. Seriile sunt fie studii de etologie umană, fie disecții minerale imaginate.

 

Graficianul și dragostea

Indiferent de ce tip de mariaj stabilește mai târziu în viață un grafician cu formație clasică (animație, design, film etc.) graficianul va păstra constant o pasiune voluptoasă și intimă cu desenul, asupra căruia va reveni cu recurență, ca în amintirea primei iubiri.

 

Lecția lui Klee

Departe de prolixul matematic al lui Klee, Ioana ajunge la un desen sintetic, dar păstrând un fir narativ. Un abstract narativ. Judecate ca întreg, seriile grafice sunt studii etologice, privite individual sunt rafinamente cromatice, sensibile, cu accente feminine.

 

Exemplul lui Mammen

Concomitent cu expoziția de la AnnArt, Berlinische Galerie prezintă retrospectiva Jeanne Mammen, o graficiană născută cu o sută de ani înaintea Ioanei, recent redescoperită de mediul cultural berlinez. Pornind pe un filon similar, cel al ilustrației pentru a day to day job, Jeanne Mammen intră în istorie azi ca fiind unul din etaloanele ilustratorilor nemți și ca o artistă importantă pe terenul artei moderne locale. Pornind de la preocupările omoloage pentru animație, ilustrație și diversitate tehnică, o comparație între cele două artiste pare relativ moderat-prezumptivă.

În loc de concluzie, argumentul Ioanei poate fi rezumat în cuvintele lui Klee: un ochi vede, celălalt simte.

Ilina Schileru, curator  

 

Ioana Nicoară știa de la 10 ani că o să facă grafică. Și nu s-a înșelat prea tare, parcurgând liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza, UNArte/București, Poznan Arts Academy/ Polonia, toate la secția Grafică. Dar până la urmă n-a putut chiar să prevadă viitorul așa că a început să lucreze ca VFX artist și animator, art director, uneori chiar scenarist. Ioana lucrează atât gravură experimentală, în lucrări expresive ce se concentrează pe corpul uman și pe jocul dintre materiale și texturi diverse, cât și grafică video, film și animație, în proiecte individuale sau colaborări în producții recente. A lucrat la filme precum Muntele Magic (2015, r. Anca Damian), Splendida Moarte Accident (2017, r. Sergiu Negulici), Cel mai bun client (2017) . În paralel cu filmul, preocuparea asupra cercetărilor personale asupra imaginii a continuat, astfel că artista colaborează cu galeria AnnArt din 2011, când a participat în cadrul EBienale la expoziția de grup TAA_2011, continuată recent cu TAA_2014, iar în octombrie 2017 are prima expoziție personală la aceeaşi galerie. Trăiește și lucrează în București, împărțindu-și activitatea între un studio independ de film de animație și atelierul unde experimentează în cercetări personale în acuarelă, tușuri, cerneluri sau gravură.

Expoziţia este deschisă în perioada 25 octombrie – 18 noiembrie 2017, cu acces public gratuit de luni până sâmbătă în intervalul 11 – 19.

Fondul de lucrări este disponibil pentru vânzare prin galeria AnnArt. Vă stăm la dispoziţie pentru detalii şi consiliere office@annartgallery.ro.

 

Galeria AnnArt a fost fondată în 2011, din dorința de a spori vizibilitatea artei contemporane în România și pentru a sprijini artiștii în consolidarea unor cote de piață autentice în țară și în străinătate. Portofoliul nostru reunește deopotrivă nume sonore de artiști consacrați precum Ştefan Câlția, Sorin Ilfoveanu, Vladimir Şetran, Francisc Chiuariu, Dorin Crețu, Florica Prevenda, Paul Neagu, Gheorghe Fikl, Mircea Roman, sau Virgil Scripcariu, dar și tineri artiști emergenți precum Maia Ştefana Oprea, Constantin Rusu , Andreea Albani, Ioana Pioaru, Andrei Mateescu, Matei Avramescu sau Ioana Nicoară. Galeria, împreună cu Fundația AnnArt, publică o serie de cataloage critice despre opera artiștilor din portofoliu și acordă anual un premiu destinat tinerilor artiști, desfășoară un program de educație de artă pentru tineri și face lobby pentru prezența artei în spațiul public prin programul Arta la Verde. Situată pe strada Paris 39, galeria este o conversie în cheie contemporană a unui spațiu de arhitectură neo-românească, la parterul cu mica grădină al unei clădiri din anii '20.

 

Anexe:  CV artist, foto artist, imagini lucrări, invitaţie vernisaj